Ireversibilitatea timpului“ (...) 323

Timpul unește în sine un întreg univers de mai multe situații disparate legate de diversitatea și eterogenitatea, știrile caracterizate prin cele mai importante probleme pentru caracterul imediat și notorietatea este un fapt, urgent obligatorie lui.

Este dovada zilele noastre în lumea globală actuală în care ne desfășurăm activitatea la toate nivelurile, acest infailibilitate este timpul o prezență reală și constantă.

Deoarece existența umană însăși a dat seama de timp a existat întotdeauna înaintea lui a marcat apariția omenirii, în mod logic, ea vine mai târziu.

Povestea noastra incepe la scurt timp după civilizațional cu această gazdă, care este momentul în care a devenit posibilă în prezent această coabitare inseparabilă datând din generație în generație.

Este de necontestat faptul că consolidarea tuturor marilor lucruri care ne înconjoară, care au impulsionat dezvoltarea omenirii a lungul generațiilor succesive.

Tot cu același grad de indispensabilitate cu siguranță, au trebuit să existe mai întâi ca pilon principal și fundația pe care umanitatea a sprijini sustenabilitatea acestuia, desigur.

Contemplarea această narațiune, marcată de raționalitate, pentru că pune întrebarea: „Cine sa născut primul pui sau oul.“

Nu vom merge pentru această discuție doar doar se bazează pe noțiunea, raționalitate și înțelegere a aferirmos tot ceea ce a avut în mod inevitabil, un început (...).

Desigur, că ne ține, omenirea, din moment ce usufruidores incomensurabilă lumii materiale, efemere și trecătoare (...), dar cu aspirații normale ale apetitului uman, de fapt legitim.

Nu noi, este umanitatea care a existat în primul rând, cu siguranță, „ridică vălul“, ne-am descoperit.

Pentru că noi susținem că pentru mulți este viabil, că toată această măreție a existat în primul rând, a apărut ulterior omul și logic femeia, asa ca o simbioză perfectă, deși diferite în materie de mai gen concret, tradusă de către asocierea în beneficiul acolo resultamente, evident.

Dar să revenim la tema noastră de „ireversibilitatea timpului“, este tocmai această „măreție“, care a tulburat bărbați și femei, pentru lipsa lor, pentru că „lipsa de timp“ pentru acest lucru și pentru asta (...).

Este solicitantul ca viu toate acestea anxietate, pentru că vrem să facem mai mult și este atât de relativă, este îndeplinit planul său, care este reînnoit în fiecare zi, cu aceeași față, sau nu, mai ales în alte zile inegale, se confruntă cu anotimpurile sau atipic în fenomenele sale variate.

Cu toate acestea, timpul în mișcarea lor circulară, treptată și constantă, va marca zilele și nopțile fără încetare, pentru că el este această „măreție“ fără precedent în istoria noastră civilizațională.


În anticiparea mai pot lăsa câteva gânduri pe tema noastră „ireversibilitatea timpului.“ António Cardoso